07 decembrie 2016

MULTUMESC TARII MELE SI OAMENILOR EI, PENTRU CE AU FACUT DIN MINE

Cu durere si adanca parere de rau, exprim concluzia experientelor mele traite zi de zi, clipa de clipa in neaosa societate romana. Imi asum responsabilitatea privind jignirile aduse patriotilor defetisti, demagogilor si oricarei persoane care se simte vizata. Asta este si intentia! Sa jignesc nesimtitii.
Am ajuns asadar la concluzia ca suntem un neam de tarani, IN SENS PEIORATIV, fara nici cel mai elementar sau macar instinctiv bun simt. Nu ma pricep prea tare la biologie, insa probabil ne disputam ultimul loc in acest clasament cu euglena verde. Si nu bag mana in foc ca am putea castiga.
Un neam de ipocriti si de snobi, dornici de afirmare in fata gloatei, indiferent de modalitate.
Tara lui "merge si-asa" nu poate fi decat a unui popor de amatori, in tot ceea ce fac, indiferent de profesie, de pregatire, de domeniu. Avem multi oameni destepti. Doar ca diferenta dintre desteptaciune si inteligenta este tocmai aceea care face ca tara asta sa ramana vesnic in mocirla mediocritatii. Cei inteligenti fara a fi destepti se ocupa de magarii. Desteptii nu au puterea sa discearna vreo directie concreta. Iar cei care au ambele calitati sunt demult plecati din tara.
Grav este insa mai ales faptul ca intr-o neagra submediocritate sunt si cei care au ajuns varfurile societatii (nu numai politice). Grav este ca in mod paradoxal, banii pot cumpara desteptaciune si inteligenta. Mai exact doar dovada pe hartie a acestor calitati si posturile aferente, nu calitatile in sine... ca tot ar fi bine daca aceste calitati ar putea fi cumparate cu bani... Deci ce alta soarta decat cea actuala merita un popor care ii alege pe exponentii parvenitismului, pe semi-analfabeti si pe cei mai straluciti prosti in functii de senatori, deputati, primari...!?
Eu cred ca un om cocotat pe orice functie, absolvent al oricarei scoli oricat de inalte, atat timp cat ramane lipsit de bun simt nu poate fi un parinte care sa isi modeleze copilul decat tot in sensul ingust al vederilor sale, al culturii lui manelistice si al intereselor meschine. Spunea cineva ca daca doresti sa intrezaresti caracterul si "staiful" unei persoane, pune-l sa faca un sport de echipa. Imediat se vor face auzite cuvinte triviale, vor fi vazute gesturi violente, isterii personale si de clasa sociala, intr-un cuvant se vor dezbraca de hainele artificiale, lasandu-si la vedere caracterul real si abject. Caracter ce in lipsa acelui bun simt elementar s-a ascuns doar in spatele banilor, functiei, parfumului fin si masinii scumpe. De ce? Pentru simplul fapt ca aceste caractere nu pot face diferenta dintre dusman si adversar. Desigur, e un mic exemplu, insa sugestiv.
Iar cel mai grav lucru dintre toate este acela ca nici macar ultima speranta a cestei natiuni, dascalii, nu sunt in stare sa vada dincolo de marginea plina de praful de creta a tablei. Chiar acceptand ca pot preda cu oarecare succes materia, oricum nenorocita de o programa conceputa de incompetenti notorii, majoritatea lor nu au calitatea umana imperios necesara unui dascal. Pentru ca ce folos sa formezi un bun matematician daca el nu devine un bun om, cu deschidere si apreciere catre istorie, arta, cultura in general, fara un bun simt capabil sa il transmita copiilor lui la randui? Da, exista un folos. Cel pe care il si vedem: avem calculatoare si mii de masini ganditoare care pot face aproape orice, insa avem din ce in ce mai putini oameni cumsecade.
Asa ca, dintr-un mare iubitor de oameni am ajuns sa cred ca tarie ca Hitler a gresit un singur lucru: criteriul dupa care a ales sa faca exterminarea. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu